Cea mai dragă rugăciune pentru Dumnezeu
Lui Dumnezeu cea mai draga Ii este rugaciunea sufletului curajos care-i inconjurat de sagetile rautatii, urii, ticalosiei.
Toate sagetile acestea sunt boante la varf si ascutite la coada, asa incat sarind inapoi din tine pricinuiesc rani insisi sagetatorilor, scrie ortodoxia.ro.
La batjocura sa raspunzi prin zambet.
Batjocura lor vine din rautatea inimii; zambetul tau sa fie lipsit de rautate. Nestiintei i se potriveste batjocura, iar cunoasterii, zambetul.
Prin zeflemeaua lor, ei fac sa creasca pretul rugaciunii tale inaintea Vesnicului Judecator: fiindca lui Dumnezeu cea mai draga Ii este rugaciunea sufletului curajos care-i inconjurat de sagetile rautatii, urii, ticalosiei si batj0cur11.
Toate sagetile acestea sunt boante la varf si ascutite la coada, asa incat sarind inapoi din tine pricinuiesc rani insisi sagetatorilor.
Sotia imparatului David, Mihala, si-a batut joc de o rugaciune insufletita a barbatului ei.
De aceasta batjocura Dumnezeu S-a aflat mai jignit decat imparatul David. Drept aceea, Cel Preainalt a pedepsit-o pe Mihala, si Mihala, fiica lui Saul, nu a avut copii pana la plecarea sa.
Cine urmareste cu luare-aminte destinele si intamplarile omenesti, acela se poate incredinta ca si in zilele noastre Dumnezeu pedepseste cu asprime pe cei ce isi bat joc de lucrurile sfinte.
Iar tu sa spui batj0cor1torilor tai – asta daca socoti ca vreun cuvant este pentru ei leac mai tare decat tacerea –, sa le spui:
„Ma mint cumva ochii mei, sau vad eu bine ca voi in fiecare zi va rugati de negustori si de judecatori si de politisti ba pentru una, ba pentru alta? Si atunci, de ce va bateti joc de mine cand ma rog Vesnicului nostru Ziditor? Oare nu e mai caraghios sa te rogi unui neputincios decat Celui Atotputernic? Oare nu e mai nebunesc lucru sa te inchini prafului decat Facatorului de viata si Domnului?
Este la un proroc o spusa: Blestemat omul care nadajduieste in om. Cine isi pune nadejdea intr-un om mur1tor, intr-o basica vremelnica de spuma, si nu si-o pune in Dumnezeu Atottiitorul, este – e limpede – blestemat. Si acest blestem asupra lui si asupra casei lui poate fi confirmat de experienta vietii de zi cu zi. Este limpede ca la fel de blestemat este si omul care se roaga numai omului, si nu se roaga Celui ce tine toate si poate toate”. Insa – ia seama! – uneori tacerea e mai folositoare si decat vorbele acestea.
(Sfantul Nicolae Velimirovici, Raspunsuri la intrebari ale lumii de maine vol. 1, Editura Sophia, Bucuresti, 2008, p. 8-9)