EXPERȚII TRAG UN SEMNAL DE ALARMĂ. LA CE PERICOL TE EXPUI CÂND DORMI CU ANIMALUL DE COMPANIE ÎN ACELAȘI PAT

Zilele acestea, profesorul Alejandra Perotti a transmis care sunt pericolele la care se expun cei care dorm cu animalele de companie în același pat. Chiar dacă vă iubiți câinii sau pisicile, acest obicei pare a fi extrem de nesănătos, motiv pentru care biologul trage un semnal de alarmă. Problema principală pare să fie o superbacterie.

Să dormi cu animalul de companie în același pat înseamnă, în primul rând, riscul de a dezvolta boala Lyme. Motivul este simplu: mai ales în cazul celor care au câini pe care îi plimbă în exterior, nu se știe când o căpușă poate să se așeze pe blănița lor și, mai apoi, să infesteze stăpânul.

„Căpușele sunt vectori serioși ai bolii Lyme, cauzată de bacteria borrelia. Un proprietar de câine își poate scoate animalul la o plimbare plăcută într-un parc în care abundă căpușele, sau câinele vizitează locuri cu căpușe”, spune Perotti.

Mai mult decât atât, profesorul Alejandra Perotti a avertizat că acarienii, paraziții atât de mici încât nu pot fi văzuți, care trăiesc în foliculii de păr ai câinelui, pot să afecteze și sănătatea stăpânului. Mai mult decât atât, acarienii pot provoca și infecții la nivelul pielii, dar și a căilor respiratorii, ducând ulterior la complicații severe.

 

„Dacă un proprietar de câine este imunocompromis sau are un sistem imunitar slab, chiar și temporar, atunci nu ar trebui să împartă patul cu un câine”, a spus profesorul biolog pentru Mail Online.

 

Superbacteria netratabilă pe care o poți lua de la animalul de companie

De asemenea, proprietarii de câini sunt îndemnați să nu împartă patul cu animalele lor de companie, din cauza riscului răspândirii unei „superbacterii netratabile„.

O altă amenințare este și Gena mcr-1, care poate fi transmisă și de la animal la om. Problema este că bacteria este rezistentă la medicamente și se găsește în interiorul intestinelor animalelor de companie.

 

Potrivit unui studiu efectuat la Universitatea din Lisabona, în gospodăriile în care câinii au avut infecții tisulare, gena era prezentă atât la câine, cât și la stăpân.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *